MIHAIL COȘULEȚU: Rememorez motivele și impulsurile care m-au format și transformat ca artist în ultimii ani

De când stau izolat în casă, nu pot să nu rememorez motivele și impulsurile care m-au format și transformat ca artist în ultimii ani. Străzi goale și orașe-fantomă, bijuterii turistice pe care nimeni nu le poate privi,orașe menite pentru nimeni – o lume întreagă transformată într-o dioramă bizară. Astăzi stau și asist pasiv la conturarea unui scenariu care îmi dă fiori, și știu sigur că asemenea viziuni chiar trebuie să rămână pe hârtie, pânză sau pe scenă.

Au trecut mai bine de zece ani de când am început să lucrez la acest proiect amplu, în care au intrat toate resursele mele. Am vrut să imaginez, să proiectez și să simulez o lume nouă, paralelă, una mai bună, plecând de la un oraș ideal, care urma să crească și să se transforme într-o lume ideală. Ca orice utopie, avea motive sănătoase și firești pentru a exista și pentru a cuprinde lumea dar, pe măsura ce lua amploare, a început să se transforme într-un coșmar. Atent planificat, fiecare centimetru pătrat al orașului era riguros desemnat și repartizat, nimic nu era lăsat la voia întâmplării. Totul a sfârșit ca o ilustrație exhaustivă a unei lumi goale, nelocuite și nelocuibile, lipsită de libertate și de oricine s-ar putea bucura de ea.

Textul și desenele îi aparțin lui Mihail Coșulețu și nu pot fi preluate fără permisiunea directă a autorului.

Comentează